Posts Tagged ‘tartru’
Printr-o igienă orală defectuoasă placa dentară se poate transforma într-un depozit aderent pe dinţi numit tartru, acesta formându-se prin mineralizarea plăcii bacteriene.
Produsul final este o matrice minerala asemanatoare pietrei Ponce care gazduieste milioane de microorganisme si care este cantonata in zonele in care periajul este inadecvat sau imposibil ( fata linguala a frontalilor inferiori, punti dentare, plombe nelustruite etc).
Tartrul dentar poate fi situat deasupra gingiei. La inceput are o culoare alb-galbuie, apoi devine maroniu datorita pigmentilor alimentari sau nicotinei la fumatori . Exista insa si tartru situat subgingival, acesta poate scapa neobservat la simpla examinare a dintilor, dar apare pe radiografii. Se acumuleaza sub forma de benzi si este inchis la culoare.
Tartrul, care este cunoscut ca cel mai mare inamic al gingiei, poate fi indepartat cu usurinta prin detartraj.
Cum se realizeaza detartrajul profesional?
Această procedură stomatologica constă în eliminarea depozitelor de tartru de pe dinţi şi din zona subgingivala. Aglomerările rugoase de tartru reduc eficacitatea periajului dentar, favorizând acumularea şi proliferarea de bacterii care constituie un rezervor de toxine şi un mediu propice pentru dezvoltarea altor probleme dentare.
Acesta se poate realiza cu instrumente acţionate manual cu care se detasează tartrul de pe dinti sau cu instrumente activate sonic sau ultrasonic. Aceste instrumente vibrează uşor îndepărtând tartrul de pe dinţi. Pe tot parcursul tratamentului un jet puternic de apă va acţiona pe ansă pentru a preveni supraincalzirea dintelui din cauza vibratiilor, dar are si rol adjuvant al detartrajului ultrasonic.
Detartrajul cu ultrasunete se completaza cu un detrataj manual pentru zonele subgingivale, după care se va realiza finisarea suprafeţelor dentare prin periaj profesional VEZI ARTICOL. Nu se recomanda detartrajul ultrasonic persoanelor care sufera de afectiuni respiratorii (ast, emfizem pulmonar, fibroza chistica) sau copiilor.
Detartrajul periodic este secretul mentinerii unei danturi sanatoase!
Pe langa tratamentul profilactic, detartrajul este considerat prima linie a tratamentului parodontal nechirugical. Detartrajul are de asemenea efecte benefice la nivel estetic, prin indepartarea diferitelor pete, in acelasi timp oferind o senzatie de “curatenie”.
Numai realizata la un interval regulat de timp aceasta procedura reduce si chiar elimina riscul aparitiei afectiunilor gingivale – recomandarea medicilor Oral-Dent este ca procedura sa fie realizata la un interval de 4-6 luni, pentru fumatori de doua ori mai des.
In concluzie, trebuie sa acordam o foarte mare atentie detartrajului, sa nu-l amanam sau neglijam, pentru ca alaturi de tehnicile de periaj si vizitele regulate la stomatolog, face parte din elementele absolut necesare unei igiene orale adecvate.
1) Ce se gaseste in cavitatea bucala in mod natural.
Pentru a putea intelege procesul de distrugere a dintilor si de aparitie a cariilor, trebuie mai intai sa aflam care sunt elementele care produc acest fenomen si care se gasesc in mod permanent in cavitatea bucala.
a) Saliva – Gura si dintii sunt in permanenta scaldati in saliva. Aceasta are un rol foarte important in protectia dintilor. Ea spala resturile alimentare din locurile inaccesibile periajului, contine minerale care ajuta la intarirea smaltului dintilor, substante cu rol de reglare a aciditatii bucale si reprezinta o bariera de protectie impotriva virusilor si bacteriilor.
b) Placa bactriana – Este o substanta lipicioasa cu constistenta de “mamaliga moale” care este formata din colonii de bacterii, resturi alimentare, resturi de tesuturi, celule albe moarte si produsi de excretie ai bacteriilor. Placa bacteriana incepe sa se formeaze imediat dupa periaj datorita bacteriilor din saliva care incep sa se multiplice. Ea atinge un nivel masurabil dupa circa o ora, iar dupa inca 2-6 ore contine un numar foarte mare de bacterii care pot provoca distrugeri ale smaltului dentar.
c) Tartrul – Acesta provine din placa bacteriana neindepartata la timp. Bacteriile din placa incep sa absoarba minerale din saliva si in timp isi construiesc un suport dur, mineralizat care nu poate fi indepartat prin periaj. Pe acesta se depune din nou placa bacteriana care va forma un nou strat de tartru (piatra) pe suprafata celui precedent, ingrosandu-l.
d) Bacterii – In gura se se gasesc foarte multe tipuri de bacterii. Multe din ele sunt benefice, ajutand la inceperea procesului de digestie. Alte tipuri sunt daunatoare dintilor si tesuturilor bucale. Cele mai nocive sunt streptococul Mutans si lactobacilii. Acestia se hranesc cu diferite zaharuri si excreta acid lactic care ajuta la creearea unei salive acide si ataca direct smaltul dintilor.
